Showing 1-20 of 24 items.

El este Cel ce i-a prigonit din casele lor în cel dintâi surghiun pe oamenii Cărţii care tăgăduiau. Voi nu v-aţi închipuit că vor pleca, iar ei îşi închipuiau că fortăreţele îi vor apăra de Dumnezeu. Dumnezeu a venit însă la ei de unde nici nu se aşteptau aruncându-le groaza în inimi. Ei şi-au dărâmat casele cu mâinile lor şi cu mâinile credincioşilor. Trageţi o învăţătură de aici, o, voi cei dăruiţi cu vedere!

Dacă Dumnezeu nu le-ar fi sortit surghiunul, i-ar fi osândit în Viaţa de Acum. În Viaţa de Apoi vor avea parte de osânda Focului.

Aceasta, căci s-au rupt de Dumnezeu şi de trimisul Său. Dumnezeu este Aprig în osânda ce o dă celui ce se rupe de Dumnezeu

Câţi curmali aţi tăiat şi câţi aţi lăsat în picioare, a fost cu îngăduinţa lui Dumnezeu, iar El îi va face de ruşine pe cei desfrânaţi.

Dumnezeu îi dă toată prada trimisului Său, căci voi nu i-aţi sărit în ajutor pe cai şi pe cămile. Dumnezeu dă putere profeţilor Săi asupra cui voieşte. Dumnezeu asupra tuturor are putere!

Ceea ce Dumnezeu a dăruit trimisului Său ca pradă de la locuitorii cetăţilor, este a lui Dumnezeu şi a trimisului Său, a rudelor sale, a orfanilor, a sărmanilor şi a drumeţului, însă nu şi celor dintre voi ce sunt bogaţi. Ceea ce vă dă trimisul, luaţi! Ceea ce vă opreşte, lăsaţi! Temeţi-vă de Dumnezeu! Dumnezeu este Aprig la pedeapsă!

Prada este pentru sărmanii pribegiţi care din casele lor au fost prigoniţi şi de averile lor lipsiţi în vreme ce căutau harul şi mulţumirea lui Dumnezeu şi erau de ajutor lui Dumnezeu şi trimisului Său. Aceştia spun adevărul!

Cei care au venit, înaintea lor, în această casă şi credinţă, îl iubesc pe cel care vine în pribegie la ei. Ei nu vor avea în suflet nici o pizmă pentru ceea ce li s-a dat pribegilor, căci ei îi aşează înaintea lor înşişi, chiar dacă şi ei sunt în sărăcie. Cei care se păzesc de zgârcenia sufletelor lor sunt fericiţi.

Prada este a celor care au venit după ei spunând: “Domnul nostru! Iartă-ne nouă şi fraţilor noştri care au intrat înaintea noastră în credinţă. Nu ne pune în inimi pizmă faţă de cei care cred! Domnul nostru! Tu eşti Blând, Milostiv!”

Îi vezi pe cei care umblă cu făţărnicii? Ei spun fraţilor lor dintre oamenii Cărţii care tăgăduiesc: “Dacă veţi fi prigoniţi, vom pleca cu voi. Nu vom da ascultare nimănui cu privire la voi! Dacă sunteţi atacaţi, vă vom veni în ajutor.” Dumnezeu este Martor că ei mint.

Dacă Oamenii Cărţii sunt prigoniţi, făţarnicii nu vor pleca cu ei. Dacă sunt atacaţi, ei nu le vor veni în ajutor şi chiar dacă le-ar veni în ajutor, vor întoarce spatele atât de repede încât nu vor mai putea fi nici ei ajutaţi.

Voi semănaţi în inimile lor mai multă groază decât Dumnezeu însuşi, fiindcă sunt oameni care nu pricep.

Toţi se războiesc cu voi numai din cetăţi fortificate ori din spatele zidurilor. Vitejia lor este mare când sunt între ei! Voi socotiţi că sunt uniţi, însă inimile lor sunt dezbinate, fiindcă sunt oameni fără minte.

Ei sunt asemenea celor care cu puţin înaintea lor au gustat urmările faptelor lor. Ei vor avea o dureroasă osândă.

Ei sunt asemenea Satanei când i-a spus omului: “Fii tăgăduitor!” Când acesta este însă tăgăduitor, îi spune: “Mă lepăd de tine! Da, eu mă tem de Domnul lumilor.”

Sfârşitul amândurora va fi Focul, unde vor veşnici. Aceasta este răsplata celor nedrepţi!

O, voi cei ce credeţi! Temeţi-vă de Dumnezeu! Fiecare să cumpănească ceea ce şi-a pregătit pentru ziua de mâine.

Nu fiţi ca cei care Îl uită pe Dumnezeu, căci Dumnezeu îi face să uite de ei înşişi. Aceştia sunt cei desfrânaţi.

Soţii Focului şi soţii Raiului nu sunt deopotrivă, căci soţii Raiului sunt cei fericiţi!

Dacă am fi pogorât acest Coran asupra unui munte, l-ai fi văzut smerindu-se şi despicându-se de frica lui Dumnezeu. Acestea sunt pildele pe care le arătăm oamenilor. Poate vor chibzui!